Partituri
Original
Dum transisset Sabbatum. Robert Johnson. A cappella. Sacred , Motet. Language. Latin. SATBarB.
Traducere
Dum transisset Sabbatum. Robert Johnson. A cappella. Sacru, Motet. Limbă. Latin. SATBarB.
Original
From a manuscript in the library of Christ Church, Oxford. The soprano and alto parts are attributed in the manuscript to “Mr Johnson”. The baritone part is attributed to “Tallis alias Johnson”. In the manuscript this part is written in plainchant notation. Slurs in this edition represent ligatures in the original plainchant. The work was published by Charles Burney in his “General History of Music” in 1776 with many changes to reduce dissonances and adapt the work to 18th Century taste. In a complete performance, the plainsong intonation and entire polyphony were probably intended to be sung first. Then the plainsong verse Et valde mane. Then the polyphony from Ut venientes to the end. Then the plainsong Gloria patri. Finally the polyphonic Alleluia. In the original manuscript “Alleluia” is written out “Al-le-lui-a”. There are a number of differences in published versions of. the plainsong intonation,. ii. the Et valde mane and. iii. the Gloria patri sections. These sections are not included in the manuscript source for this edition of the Johnson five part setting. The three last notes in the intonation, usually sung “sse – e - et”, are sometimes replaced by a single long note in, for instance, published editions of Tallis’ 5 part setting of “Dum Transisset”. There are a variety of different interpretations of the Et valde mane and the Gloria patri plainsong sections. Examples are included in the CPDL edition of the Taverner setting by Rupert Preston Bell, the edition of the Tallis setting by JJ Hutchings on Sibelius Music , the edition of the same Tallis setting by Richard Abram, published in “Musical Times”, February 1979, and the performance on CD of the Johnson four and five part settings by Cappella Nova. directed by Alan Tavener.
Traducere
De la un manuscris în biblioteca lui Christ Church, Oxford. Piesele soprana si Alto sunt atribuite în manuscrisul la "domnul Johnson". Partea bariton este atribuită "Tallis alias Johnson". În manuscrisul această parte este scris în notație plainchant. Insulte în această ediție reprezintă ligaturi în plainchant originală. Lucrarea a fost publicată de Charles Burney în lucrarea sa "Istoria generală de Muzică", în 1776, cu multe schimbări pentru a reduce disonanțe și adapta opera gust secolul 18. Într-un spectacol complet, plainsong intonație și întreaga polifonie au fost, probabil, destinate a fi cântate în primul rând. Apoi versetul plainsong Et Valde coama. Apoi, polifonie de la Ut venientes până la capăt. Apoi patri plainsong Gloria. În cele din urmă polifonice Aliluia. În manuscrisul original, "Aleluia" sunt scrise "Al-le-lui-o". Există o serie de diferențe în versiunile publicate. intonarea plainsong,. ii. coama Et Valde și. iii. secțiunile patri Gloria. Aceste secțiuni nu sunt incluse în sursa de manuscris pentru această ediție a Johnson cinci setarea parte. Ultimele trei note în intonarea, de obicei cântat "sse - e - et", sunt uneori înlocuite cu o singură notă lung în, de exemplu, ediții ale Tallis "setarea 5 parte din" Dum Transisset "a publicat. Există o varietate de interpretări diferite ale Valde coama Et și secțiunile patri plainsong Gloria. Exemplele sunt incluse în CPDL-a ediție a setării Taverner de Rupert Preston Bell, ediția a setării Tallis de JJ Hutchings pe Sibelius muzica, ediția a aceleiași Tallis setarea de Richard Abram, publicat în "Musical Times", februarie 1979, și efectuarea pe CD-ul de Johnson patru și cinci setări de pise de Cappella Nova. regia Alan Tavener.
