Partituri $47.28
Original
Camille Saint-Saens. Piano Concerto No. 4 In C Minor, Op.44. Book. CD. Sheet Music, CD. Piano. PF. Camille Saint-Saëns.
Traducere
Camille Saint-Saens. Concertul pentru pian No. 4 în do minor, Op.44. Carte. CD. Partituri, CD. Plan. PF. Camille Saint-Saëns.
Original
Piano Concerto No. 4 In C Minor. concerto pour Piano en ut mineur. , Op. 44 by Camille Saint-Saëns , is the composer's most structurally innovative Piano concerto. In one sense it is like a four-movement symphony, but these are grouped in pairs. That is, the piece is divided into two parts, each of which combines two main movements. Part 1. I. Moderatetempo Theme and Variations in C Minor. II. Slower Theme and Variations in A-flat Major. Part 2. III. Scherzo in C Minor. IV. Finale in C Major. However, in each part there is a bridge-like transitional section, between the two main "movements" – for example, a fugal Andante in part II functions as an interlude between the two main sections. The concerto begins with a gently mischievous chromatic subject, heard in dialogue between the strings and piano soloist, and continues in a creative thematic development similar to Saint-Saëns ' Third Symphony. The composer demonstrates brilliant skill in employing the piano and orchestra almost equally. In the Andante, he moves to A-flat major with a chorale-like theme in the woodwinds. also strikingly similar to the tune of the Third Symphony's final section. , and uses this as a platform on which to build a series of variations before bringing the movement to a quiet close. The Allegro vivace begins again in C minor as a high-spirited scherzo, using material foreshadowed in the first movement. 4 and 6. 8 are playfully juxtaposed throughout. At one point, the Piano boldly leads the orchestra in an energetic 6. 8 theme in Eflat major. Eventually the orchestra moves to a lush Andante, recapitulating the Andante section from the first movement. Rather suddenly, the piano climbs up to a flurry of double octave trills, and a climactic trumpet fanfare, leads to the jubilant finale based on a hymn-like theme in triple time. The concerto concludes with the piano, in glittering cascades, guiding the orchestra to a fortissimo close. The piano concerto was premièred in 1875 with the composer as the soloist. The concerto is dedicated to Antoine Door, a professor of piano at the Vienna Conservatory. It continues to be one of Saint-Saëns ' most popular piano concertos, second only to the Piano Concerto No. 2 in G minor. This highly inventive work, along with many others, does much to refute the caricature of a purely reactionary Saint-Saëns.
Traducere
Concertul pentru pian No. 4 în do minor. Concertul pentru pian în do minor. , Op. 44 de Camille Saint-Saëns, este cel mai structural inovatoare concert pentru pian a compozitorului. Într-un sens, este ca și cum o simfonie de patru mișcare, dar acestea sunt grupate în perechi. Adică, piesa este împărțit în două părți, fiecare dintre care combină două mișcări principale. Partea 1. I. Tema Moderatetempo și Variațiuni în C minor. II. Tema lentă și Variații în A-plat Major. Partea 2. III. Scherzo în C minor. IV. Finale în Do Major. Cu toate acestea, în fiecare parte există o secțiune de tranziție de punte ca, între cele două "mișcări" principale - de exemplu, un Andante fungice în parte funcțiilor II ca un interludiu între cele două secțiuni principale. Concertul începe cu un subiect cromatic ușor răutăcios, a auzit în dialogul dintre siruri de caractere și solist pian, și continuă într-o dezvoltare tematic de creatie similara cu a treia Symphony Saint-Saëns ". Compozitorul demonstrează jucătorul genial în angajarea la pian și orchestră aproape la fel de. În Andante, el se mută la A-bemol major, cu o temă-coral ca în de suflat din lemn. De asemenea, izbitor de asemănător cu tonul de secțiune finală a treia Simfonia a. , Și folosește acest lucru ca pe o platformă pe care să construiască o serie de variații înainte de a aduce mișcarea la o strânsă liniștit. Vivace, Allegro începe din nou în C minor ca un scherzo plin de viață, cu material prefigura în prima mișcare. 4 și 6. 8 sunt jucăuș juxtapuse în întreaga. La un moment dat, pian conduce îndrăzneală orchestra într-o energetic 6. 8 temă în Eflat majore. În cele din urmă orchestra mută într-o Andante luxuriantă, recapitulating secțiunea Andante din prima mișcare. Mai degrabă brusc, la pian urcă la o rafală de triluri duble octave, și o fanfară trompetă climatice, conduce la finala jubilează bazat pe o temă-imn ca în triplu timp. Concertul se încheie cu pian, în cascade strălucitoare, director orchestra la o strânsă fortissimo. Concertul de pian a avut premiera în 1875 cu compozitorul ca solist. Concertul este dedicat Antoine uși, un profesor de pian la Conservatorul din Viena. Acesta continuă să fie unul dintre concerte Saint-Saëns "pian cele mai populare, în al doilea rând numai la Concertul pentru pian nr 2 în sol minor. Acest lucru extrem de inventiv, împreună cu mulți alții, nu de mult pentru a respinge caricatura a unui pur reacționar Saint-Saëns.
